Ce interese urmăresc politicienii români, mai ales cei aflați la butoane, dacă nici în al 12-lea ceas nu renunță la închiderea minelor de cărbune, ținând cont că state importante din UE și-au schimbat discursul vizavi de energia verde. De exemplu, Germania a analizat situația și și-a dat seama că, fără gazul de la ruși, nu va putea face față consumului de energie electrică fără cărbune – prin urmare, mizează pe cărbune.
Ministrul german al economiei, ecologistul Robert Habeck, a anunțat, pentru a reduce consumul de gaz, centralele pe cărbune vor trebui folosite mai mult. Tot în același registru, Austria a anunțat că a convenit cu compania Verbund să transforme o centrală electrică de rezervă care funcționează pe gaz astfel încât să poată produce electricitate cu ajutorul cărbunelui.
Cum este situația la noi? Catastrofal. Cariera Roșia a fost închisă pentru că nu avea aviz de mediu și pentru că așa vor ONG-urile nemțești, recte Bankwatch, sfătuitorii de vază ai unor partide politice. Iată ce spune un reprezentant al acestui ONG: „redeschiderea termocentralelor pe cărbune sau a unor noi exploatări miniere ar crește impactul negativ asupra mediului și ar duce la creșterea numărului de oameni afectați de exproprieri și condiții grele de trai”. Deci, poluarea există numai în România, în rest Germania are undă verde să-și asigure necesarul energetic astfel.
Ce vor face PSD și PNL într-un final? Vor merge până la capăt cu planul de decarbonziare a sectorului energetic pentru a primi banii din PNRR? Dacă da, înseamnă că nu mai avem nicio șansă, chiar suntem o colonie și vom avea de-a face cu o problemă de siguranță națională cât de curând, din moment ce vom fi dependenți de importurile de energie electrică.
Reamintim că, potrivit unui OUG privind decarbonizarea sectorului energetic, statul a stabilit ca încetarea producerii energiei electrice pe bază de lignit şi huilă să se realizeze până la data de 31 decembrie 2030, prin retragerea din exploatare şi închiderea definitivă şi ireversibilă a capacităţii energetice totale instalate pe bază de lignit şi huilă, de 4.920 MW.
