Românii, din nou puși la zid: de la 1 august, coșul zilnic devine un lux

Românii nu mai trăiesc. Supraviețuiesc. Iar de la 1 august 2025, nici asta nu va mai fi ușor. Guvernul decide, cu cinism și indiferență, să crească TVA-ul la alimentele de bază, de la 9% la 11%. Două procente care, pentru cei cu salarii grase, înseamnă nimic. Pentru milioanele de oameni care trăiesc de pe o zi pe alta, înseamnă mai puțină mâncare pe masă, mai multă umilință în fiecare coadă la supermarket.
E o palmă peste fața celor care deja sunt la pământ. S-au scumpit energia, carburanții, chiriile, medicamentele. Acum, guvernanții vin după ultimul lucru care ne mai ținea în picioare: mâncarea. Nu luxul, nu mesele sofisticate — ci pâinea, uleiul, ouăle, laptele. Viața, în forma ei brută.
Ni se vinde o minciună cu zâmbet fals: „E doar 2% în plus, nu e mult.” Dar în spatele acestei cifre se ascunde un adevăr criminal: vor suferi tot cei care muncesc pentru nimic, cei care au copii de hrănit, părinți de îngrijit, facturi neplătite și vise abandonate.
Și nu, TVA-ul nu e tot. E doar începutul. Totul se va scumpi în lanț, ca un domino al sărăciei, iar când coșul de cumpărături va fi pe jumătate gol și portofelul complet secătuit, politicienii vor da din umeri, mimând neputința.
Coșul de cumpărături, mai scump cu fiecare zi
Concret, un coș alimentar de 100 de lei va costa cel puțin 102 lei după majorarea TVA. Dar, în realitate, acest „plus” va fi și mai mare. Deja există calcule pesimiste în piață:
- Carnea de porc ar putea ajunge la 50 lei/kg (de la 40 lei)
- Pâinea albă, de la 5 lei la 6,25 lei
- Uleiul ar putea depăși 12 lei/litru
- Orezul va urca spre 10 lei/kg
- Lactatele, în special brânzeturile, se vor scumpi cu 15–20%
Și toate acestea într-un context în care România are deja una dintre cele mai ridicate ponderi ale cheltuielilor alimentare în bugetul gospodăriilor din UE.
Val fiscal: TVA general, accize, energie
Creșterea TVA la alimente nu e singura veste proastă. Tot de la 1 august, TVA-ul general crește la 21%, iar accizele la carburanți vor adăuga încă 0,40 lei/litru la prețul benzinei și motorinei. Impactul în lanț: transport mai scump, distribuție mai scumpă, prețuri finale mai mari pentru toate produsele care circulă în țară – adică aproape tot.
„Nu este o scumpire, este o spirală. Fiecare verigă din lanțul economic reacționează în lanț, și totul ajunge în final în nota de plată a consumatorului”, explică un analist fiscal.
Inflația bate din nou la ușă
Economiștii avertizează că efectul combinat al noilor măsuri va fi unul inflaționist. Consumul intern, deja fragil, va scădea, iar populația va reduce cumpărăturile la strictul necesar. Pentru mulți români, „strictul necesar” înseamnă deja prea puțin.
Mai grav, nu există în prezent niciun pachet concret de măsuri compensatorii pentru categoriile vulnerabile. Nicio schemă clară pentru protejarea familiilor cu venituri mici, care vor fi cele mai afectate.
Mâncarea – de la drept fundamental la obiect de lux
România anului 2025 se confruntă cu o realitate sumbră: hrană scumpă, salarii mici, stat absent. Într-o țară cu o populație sărăcită de ani de crize succesive, scumpirea alimentelor de bază nu e doar o problemă economică, ci una socială profundă.
Guvernul justifică măsurile prin nevoia de echilibrare bugetară și reducerea deficitului. Dar prețul acestei „echilibrări” este plătit în tăcere de milioane de români care, în curând, vor trebui să aleagă între facturi și mâncare.
Până când? Cât mai suportăm? Cât mai stăm tăcuți, cu capul plecat, în timp ce ni se fură dreptul la un trai decent? Asta nu e economie. Asta e o condamnare. Și dacă nu strigăm acum, mâine n-o să mai avem nici voce, nici pâine.