Sondaj CURS spulberă mitul Bolojan-Dan: din salvatori, în ce mai nepopulari lideri

Sondajul CURS realizat în București în august 2025 scoate la iveală un paradox revelator despre starea actuală a politicii românești: Nicușor Dan este „cel mai bine văzut” politician din Capitală – în timp ce majoritatea bucureștenilor (53%) declară că au o părere proastă despre el. Iar Ilie Bolojan, premierul în funcție, se bucură de „performanța” de a fi cel mai nepopular lider, cu un scor de respingere colosal – 76%.
Această situație nu este doar o oglindă a nemulțumirii publice față de liderii politici, ci reflectă falimentul unui model de conducere bazat pe imagine, nu pe rezultate.
Nicușor Dan – lider în top, dar detestat de majoritate
Faptul că Nicușor Dan, cu 43% imagine „bună”, este totuși lider în clasamentul popularității, în timp ce peste jumătate dintre bucureșteni declară că au o părere proastă despre el, spune mai mult despre criza generală de încredere decât despre meritele sale personale. În esență, este „cel mai puțin detestat” într-un mediu politic în care încrederea e un lux pe cale de dispariție.
Acest paradox indică o eroziune masivă a așteptărilor, mai ales că Nicușor Dan a intrat în funcția de președinte al României cu aura unui outsider integru, matematician incoruptibil și reformist. În realitate, primele luni de mandat au fost marcate de vacanțe prelungite, absență din dezbaterea publică și o atitudine vizibil detașată față de crizele reale ale societății. Bucureștenii nu au uitat nici haosul administrativ din vremea mandatului său de primar, când orașul a fost blocat de lipsa de acțiune, conflictele cu propriile consilii și o viziune gestionată mai mult în PDF-uri decât în realitate.
Așadar, scorul de 43% nu este o confirmare a performanței, ci un simptom al vidului de alternativă. Faptul că liderul țării este simultan perceput și ca „cel mai bine văzut” și ca profund antipatic de majoritate este, în sine, un verdict amar asupra modului în care promisiunile de schimbare au fost trădate de pasivitate și inacțiune.
Ilie Bolojan – de la eficiență legendară la antipatie record
Cazul lui Ilie Bolojan este și mai relevant pentru prăbușirea mitului tehnocratului infailibil. Fostul primar de Oradea și baron local ridicat la rangul de premier tocmai pentru reputația sa de gospodar riguros, Bolojan este acum cel mai respins politician în București, cu un procent-șoc: 76% au o părere proastă sau foarte proastă despre el.
Această prăbușire e explicabilă: Bolojan a adus cu el, în fruntea Guvernului, un model de conducere autoritar, opac și rupt de realitățile Capitalei, încercând să impună stilul său de lucru și în zone unde centralismul și lipsa de dialog sunt profund impopulare. Departe de județul Bihor, unde a avut mână liberă ani de zile, Bolojan se lovește de o societate mai vocală, mai sceptică și, mai ales, mai puțin dispusă să accepte decizii luate în spatele ușilor închise.
La nivel de percepție publică, Bucureștiul vede în Bolojan un exponent al PNL-ului rupt de oameni și orbit de putere, un lider care pare să fi învățat mai multe despre managementul betoanelor decât despre gestionarea unei societăți democratice.
Popularitate din lipsă, nu din merit
Rezultatele sondajului CURS nu sunt o fotografie a unor lideri apreciați, ci o radiografie a unei elite politice deconectate de la societate. Nicușor Dan se menține pe locul întâi din inerție, pe fondul lipsei unei alternative coerente. Ilie Bolojan plătește prețul unui stil rigid, impus cu aroganță într-un context politic și social care îl respinge.
Amândoi se bucură, în realitate, nu de sprijin popular, ci de o fereastră de oportunitate creată de slăbiciunile altora. Însă încrederea reală nu se câștigă cu sondaje de moment, ci cu prezență, coerență și rezultate. Iar până acum, nici Nicușor Dan și nici Ilie Bolojan nu au oferit românilor niciuna dintre acestea.
Sondajul CURS, institut de sondare deținut de Iosif Buble, a fost realizat în perioada 12 – 22 august, pe un eşantion de 1.100 de persoane din Bucureşti. Datele au fost culese faţă în faţă, la domiciliul respondenţilor. Marja maximă de eroare este +/- 3%, la un nivel de încredere de 95%.