Nepotismul care distruge administrația: primăria, afacerea de familie care fură din buzunarul contribuabililor

În multe comune din România, primăriile sunt controlate de familii întregi — părinți, copii și nurori — care încasează salarii bune, în timp ce tinerii cu studii și dorință de muncă rămân fără nicio șansă. Nepotismul e ascuns sub reguli care par corecte, dar realitatea e una cruntă: sistemul este profund nedrept și fură viitorul celor care chiar merită.

În zeci, poate sute de primării din România, în special în comunele și satele țării, funcțiile publice nu mai sunt ocupate în baza competenței sau a concursului real, ci în baza arborelui genealogic. Mama e la contabilitate, tatăl la registratură, fiul consilier, iar nora, inevitabil, la resurse umane. Este o rețetă tot mai frecventă în administrațiile locale, unde interesele de familie se substituie interesului public. Oficial, totul e „legal”: concursuri anunțate discret, condiții făcute pe măsura candidatului „din familie” și rezultate fără surprize.

Aceste cazuri nu sunt accidente, ci parte dintr-o cultură administrativă defectă, unde primăria devine o afacere de familie. În loc să servească cetățenii, aceste instituții devin o sursă de venit sigur pentru rudele bine plasate politic sau social. Tinerii bine pregătiți sunt marginalizați, iar încrederea în autorități se prăbușește. În România reală, administrația locală funcționează tot mai des după principiul „pe cine știi”, nu „ce știi”. Iar „familia tradițională”, atât de invocată în discursurile oficiale, ajunge să simbolizeze nu moralitatea, ci corupția care macină statul din interior.

Opinia jurnalistului Dan Bucura:

„Nu sunt adeptul familiei tradiționale românești, aia în care mama, tata și fiul lucrează toți la primărie sau aia în care unchiul, cu nepotul, cu sora sunt toți angajați la Tarom. Sau ăia în care vărul cu vara și cu mama, toți sunt în administrație. Cam asta este familia tradițională românească, al cărui adept nu sunt!”

România are nevoie de o reformă profundă în administrația publică, una care să elimine sinecurile, favoritismele și angajările „din neam în neam”. Dacă vrem o țară modernă, corectă și performantă, trebuie să punem stop acestor rețele de familie care parazitează sistemul bugetar. Până atunci, vom continua să vedem cum competența este alungată, iar instituțiile devin moșteniri de familie, pe spinarea contribuabililor.