Indicele Corupției din România stagnează de zece ani, iar autoritățile sunt acuzate de lipsa acțiunii
România se confruntă cu o stagnare în lupta împotriva corupției de mai bine de zece ani, potrivit Indicelui Corupției pentru anul 2022, care arată o creștere de doar un punct față de anul anterior, ajungând la 46 de puncte. Expertul în bună guvernare, Codru Vrabie, afirmă că statul român nu reușește să facă mișcări decisive în combaterea corupției și că reformele au fost prea temperate. Această lipsă de acțiune se reflectă și în recentul caz al procurorilor și polițiștilor implicați în infracțiuni de corupție în legătură cu tranzitarea frauduloasă a frontierei, dovedind că corupția sistemică persistă.
În ceea ce privește domeniul achizițiilor publice, raportul Transparency International identifică vulnerabilități care afectează transparența cheltuielilor publice și recomandă măsuri pentru monitorizarea și îmbunătățirea acestui sector.
Cu toate acestea, expertul Codru Vrabie subliniază că guvernul coaliției nu pare să fie dispus să facă mișcări decisive în niciun domeniu, inclusiv în lupta anticorupție.
Indicele Corupției arată că 95% dintre țări au înregistrat progrese minime sau deloc în combaterea corupției, iar la nivelul Uniunii Europene stagnarea persistă de mai bine de un deceniu. Ungaria este considerată cea mai coruptă țară din UE, iar România ocupă un loc destul de jos în clasamentul percepției corupției.
Transparency International atrage atenția că guvernele trebuie să găsească soluții eficiente pentru a combate corupția și să ofere mai multă integritate și eficiență din partea politicienilor, în contextul provocărilor regionale și globale precum pandemia de Covid, invadarea Ucrainei de către Rusia și recesiunea economică. Cu toate acestea, amenințările la adresa statului de drept și slaba aplicare a mecanismelor de integritate continuă să submineze eforturile guvernelor.
