Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, afirma în urmă cu câteva luni că România va intra în incapacitate de plată dacă nu își reduce dramatic cheltuielile de funcționare ale administrației. Se pare că țara noastră a ajuns pe marginea prăpastiei din cauza datoriei externe care a urcat la sfârşitul lunii iunie, la 159,233 miliarde euro.
„Pe termen mediu și lung, vom intra în incapacitate de plată. Dacă pe termen mediu România nu se organizează administrativ, să scadă dramatic cheltuielile de funcționare ale administrației, România va intra în incapacitate de plată. Incapacitatea de plată s-a mai întâmplat, și la țări G20, Argentina, Grecia, mai acum câțiva ani. Se poartă. Nu poți ca, la cinci lei cheltuiți, unul să fie din împrumut. Nu poți s-o duci așa. Toate deficitele se acoperă din împrumut. Totul e pe împrumut. Până când credeți. Până într-o zi.”, a explicat Mihai Daraban.
Surse guvernamentale declară pentru Anchetatorii.ro că această zi zero se apropie cu pași mari, iar premierul Marcel Ciolacu nu are nicio soluție pentru a scoate țara din impas. Aducerea lui Victor Ponta la Palatul Victoria este un gest disperat înainte de declanșarea furtunii economice ce se va abate asupra României. Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut președintelui Klaus Iohannis să declanșeze alegerile anticipate însă șeful statului a refuzat categoric.
Premierul Ciolacu a amânat ordonanța austerității deoarece nu mai poate face nimic fără acordul Bruxelles-ului, iar odată cu intrarea României în incapacitate de plată va sosi la București Fondul Monetar Internațional. Cei din CSAT știu încă din luna mai că gaura bugetară nu mai poate fi acoperită cu împrumuturi de miliarde de euro lunar. Eduard Hellvig, șeful SRI a spălat deja putina.
Protestul de la Ministerul de Finanțe
Klaus Iohannis i-a spus lui Marcel Ciolacu că nu pot fi declanșate alegeri anticipate și mandatul PSD/PNL trebuie dus la termen: „Guvernați sau plecați!”, acestea ar fi fost cuvintele rostite de șeful statului.
Datoria publică s-a dublat în patru ani, de la 375,5 miliarde lei în 2019, la 707 miliarde la începutul anului 2023. Iar cheltuielile cu dobânzile s-au triplat: de la 12,1 miliarde lei în 2021, la peste 36 de miliarde lei în 2023. Luând în calcul și 2023, în ultimii 5 ani plata dobânzilor se ridică la 22,4 miliarde de euro.
Îngrijorătoare este accelerarea ritmului în care crește datoria publică, și odată cu ea și valoarea dobânzilor care trebuie achitate. Aproape jumătate din valoarea totală a dobânzilor din ultimii 25 de ani aferentă datoriei publice, s-a acumulat în ultimii cinci ani.
Ca pondere în PIB, cheltuielile pentru plata dobânzilor se majorează substanțial, față de aproximativ 1% din PIB în perioada anterioară. În 2008, de exemplu, înainte de criza economică, cheltuielile cu dobânzile au costat bugetul 3,7 miliarde de lei, aproximativ 0,7% din PIB-ul realizat în acel an.
Pentru 2023, dacă ritmul din primul trimestru se va păstra, dobânzile vor însuma peste 7 miliarde de euro, în creștere cu un miliard față de 2022, sau peste 1,6% din PIB.
Acest nivel este echivalent cu aproximativ 10% din veniturile bugetului realizate din taxele și impozitele plătite de populație și companii
