Mai putem duce?

Anul ce tocmai s-a încheiat nu a fost tocmai prietenos cu cei ce lucrează în domeniul investițiilor. În primăvară s-a produs o explozie a prețurilor care a continuat încet dar sigur până la sfârșitul anului; produsele din lemn brut și-au dublat prețul iar elementele pe bază de lemn produse de o celebră firmă austriacă cu poziție de monopol ceva peste dublu, de asemenea produsele din oțel s-au dus undeva spre dublu. Cam ceea ce se folosește frecvent în structura unei construcții și-a dublat prețul.
Curios lucru, nu am auzit ca vreo instituție a statului să ciripească ceva pe subiect, cu atât mai mult cu cât scumpirile în lanț s-au produs înainte de creșterea prețurilor la energie și carburanți.
A urmat o lovitură asupra celor din transporturi prin dublarea prețurilor asigurărilor după falimentul celui mai mare asigurator din piață, și creșterea prețurilor la carburanți; în aceeași manieră nu s-a sinchisit niciunul dintre ștabii cu salarii de zeci de mii de euro să explice cum stă treaba, darămite să mai dea cineva socoteală.
Palidul prim ministru, rejectat între timp, dă un simulacru de actualizare a prețurilor la materialele folosite pentru lucrări publice pe care supușii bugetului din teritoriu încă o mai rumegă după patru luni, făcând-o inaplicabilă.
Nucleara a căzut pe românul de rând acum pe sfârșitul anului când au căzut buluc facturile majorate la curent și gaze.
Colac peste pupăză onor guvernul ne anunță că vă mai împrumuta 5 miliarde de euro pentru astupat diferite găuri din buget în perioada imediat următoare, fără a da explicații asupra modului în care s-au dus pe apa sâmbetei alte 50 de miliarde împrumutate anterior.
Cei care aveați în plan să cumpărați case prin credit ipotecar să știți că de la întâi ianuarie Banca Națională fervent mulsă de turnătorul Manole Isărescu și gașca lui de lipitori a mărit avansul la creditare, la unele categorii de imobile chiar până-n 50%.
Toate astea s-au petrecut în timp ce trâmbițele sistemului mafiot ne-au ținut cu capul la cutie sub amenințarea pandemiei, în timp ce ne-au murit părinții și frații în spitale fără medicamente sau arși de vii.
Nu prea înțeleg ce mai vor de la țara asta! Ne vor plecați în lumea largă? Ne vor dijmuiți mai mult decât acum prin hipermarketuri și bănci? Mai sunt resurse de vândut de care nu știm noi?
Eu zic să dispară neaveniții și privilegiații care au creat situația asta. Nu înainte de a da socoteală, pentru că Hotărârile Curților de Apel care au anulat aberațiile guvernelor cu starea de alertă nu trebuie să rămână vorbe goale.

Andrei Ignat