România, campioană la datorii: 220 de miliarde de euro cheltuiți cu grație, dar fără autostrăzi
Felicitări, România! Ai reușit să aduni peste 220 de miliarde de euro datorie publică, fără să construiești o rețea serioasă de autostrăzi, fără spitale noi, fără fabrici, fără școli renovate și fără investiții majore în producție. Asta da performanță! Trei ori mai multă datorie față de acum 10 ani — dar aceeași țară amărâtă, aceleași gropi, aceleași trenuri cu viteza melcului.
Ce ai făcut, de fapt, cu banii? Păi cum ce? I-ai pompat în burțile lacome ale activului de partid, în sporuri de „stat în scaun”, în sinecuri pe bandă rulantă, în „consilieri” cu zero responsabilități și pensii speciale cu multe zerouri. România reală se zbate în sărăcie, dar România de la vârf trăiește ca-n Dubai.
Țara s-a transformat într-un club privat de privilegiați susținut din împrumuturi externe. Pentru luxul lor ne împrumutăm. Pentru aroganța lor plătim dobânzi. Pentru incompetența lor, ne îndatorăm copiii și nepoții.
Cineva ar putea întreba: „Bine, dar niciun kilometru de autostradă, nimic?” Ba da, s-au făcut promisiuni kilometrice! Și grafice colorate. Și panglici tăiate festiv, înainte ca șantierele să înceapă. Bani de investiții? Poate prin Cancun, dar nu prea prin România.
Și totuși, ne împrumutăm frenetic. De ce? Pentru că e mai ușor să vinzi viitorul decât să reformezi prezentul. Pentru că e mai simplu să trăiești pe datorie decât să tai din privilegiile clientelei politice.
România, țara în care datoria publică crește proporțional cu numărul de pile, rude și lipitori de afișe angajate la stat. Dar nu-i nimic, merge și așa. Până se termină banii. Sau răbdarea. Ce-o veni prima.
