Lucrările secțiunii a II-a a conferinței internationale au debutat cu alocuțiunea președintelui Senatului AUR, Sorin Lavric, care a atras atenția că Europa se află la o răscruce. ”Astăzi, statele europene își dau seama că au acceptat să intre într-o Uniune al cărei scop e propria lor dizolvare. Ce stat și-ar dori ca, intrând într-o alianță politică, să se aleagă cu propria lui desființare? Din acest motiv, trebuie să o spun răspicat: aflată pe marginea prăpastiei, Uniunea Europeană trebuie reformată din temelii. Ea va fi o uniune a statelor suverane sau nu va mai fi deloc. Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) vrea ca România să joace un rol esențial pe scena conservatoare din Europa. AUR vrea ca România să calce pe urmele Italiei, Poloniei și Ungariei, țări în care clasa politică a avut demnitatea de a înfrunta birocrația neo-marxistă de la Bruxelles. Din păcate, în România, politicienii fac sluj în fața comisarilor europeni, dovedind o slugărnicie umilitoare: au ajuns să ia niște decizii antinaționale pe care Bruxelles-ul nici măcar nu li le-a cerut. Când ajungi să fii mai servil față de stăpân decât și-ar dori el însuși, nu mai poți spune că ești suveran”, a subliniat liderul AUR.
Următorul vorbitor în programul conferinței a fost domnul Cristian Terheș, europarlamentar. Acesta a susținut că dezbaterea nu mai este despre stânga sau dreapta. Miza acum este însăși existenta națiunilor. „Discursul meu se referă la întrebarea ridicată de colegii mei. Asistăm la o integrare europeană sau la asimilare. Cercetătorii spun că este un proces prin care o majoritate asimilează o minoritate. Astăzi, în UE nu asistăm nu la asimilarea unei majorități care înghite o minoritate, ci la o minoritate care înghite o majoritate. Sunt zeci de mii de birocrați angajați la Bruxelles și Strasbourg care lucrează în favoarea acestor minorități. Uniunea Europeană șterge moștenirea noastră iudeo-creștină și o înlocuiește cu ideologiile minorităților. Comisia Europeană își arogă tot mai multă putere, luând-o de la noi fără a da explicații nimănui. Aceste elite de la Bruxelles, care nu sunt alese de nimeni, nu au dreptul să decidă asupra destinelor noastre și trebuie să scăpăm de ele”, a spus Terheș.
Președintele Nazione Futura și al Fondazione Tatarella, Francesco Giubilei, a subliniat că există trei mari greșeli făcute de Uniunea Europeană pe următoarele teme: tema emigrației, tema mediului și a tranziției energetice, precum și tema identității. „ Avem în Italia un guvern de centru dreapta, guvern conservator, care a decis să schimbe liniile migratoare italiene. În Italia ajung imigranți care intră ilegal în țară. Guvernul a schimbat aceste politici. ONG-urile care au grija de imigranți trebuie să se ocupe și de replasarea lor. Nu e doar sarcina Italiei, ci a întregii Europe. Poporul Italian e unul solidar, în Italia trăiește o comunitate mare de români. Trebuie făcută o diferențiere între imigrația legală și cea ilegală. Uniunea Europeană nu a eșuat doar pe tema emigrației, ci și pe tema mediului. Este o greșeală că depindem foarte mult de gazul care vine din Rusia. Este o temă pe care toate națiunile trebuie să o abordeze. În legătură cu tema identității, noi avem o Europă care nu își amintește rădăcinile. Se încearcă ștergerea identității. Trebuie să împiedicam acest lucru”, a afirmat Francesco Giubilei.
În expunerea sa, profesorul Radu Baltasiu a insistat asupra amneziei de care suferă popoarele europene, manipulate de către propriile elite, și că Europa ori este a națiunilor, ori nu mai este. De asemenea, intelectualul român le-a oferit politicienilor prezenți sfaturi pentru acțiuni concrete de salvare a „acelei Europe în care cred”: „Partidele conservatoare ar trebui să aibă în vedere: 1. reconsiderarea rolului eurocrației în stabilirea cursului uniunii prin punerea în acord a puterii acesteia, funcție de legitimitatea ei politică; 2. preluarea puterii uniunii de către elite alese printr-un mecanism ce urmează a se supune dezbaterii publice; 3. dezaprobarea fermă a politicianismului, adică a subordonării aparatului politic al uniunii intereselor financiare personale și de grup, a unor interese ideologice fără legătură cu mandatul; 4. scoaterea Parlamentului European din impasul prelungit în care se află, populat de politicieni fără vizibilitate națională, și transformarea lui în organism reprezentativ; 5. regândirea raporturilor dintre Comisie, Parlament și guvernele naționale, așa încât Uniunea să fie a națiunilor, nu a eurocrației; 6. punerea în acord a uniunii cu prima sa misiune, stabilită prin Tratatul fondator de la Roma din 1957. Stabilirea fundamentelor unei uniuni cât mai strânse între popoarele europene. Aceasta este misiunea Uniunii Europene”, a declarat profesorului universitar.
Liderul regional al Vlaams Belang, Frank Creyelman, a dezvoltat în special ideea disprețului față de conducerea Uniunii Europene. „Cu toții ne dorim libertatea de expresie. Adversarii noștri politici spun că suntem împotriva Uniunii Europene. Nu este adevărat. Când mă gândesc la Europa centrală și de Est, mă gândesc la o Europă mândră. Suveranitatea are un rol central. Statele nu sunt niște provincii administrative. Nu trebuie făcută comparația cu Statele Unite ale Americii. Suntem mândri de trecutul nostru comun. Continentul nostru are o diversitate mare. Suntem datori să apărăm unicitatea și identitatea națională. Pentru globaliști, diversitatea reprezintă discriminare. Este, desigur, fals. Facem parte din aceeași cultură, dar suntem diferiți. Păstrarea tradițiilor naționale este esențială. Aceasta conferință este de o importanță imensă, este important să transmitem semnale că suveranitatea este esențială. Nu vom renunța la suveranitatea noastră, niciodată!” – a afirmat domnul Frank Creyelman
Radu Ghidău, președintele Alianței Național Țărăniste, a abordat problematica tradițiilor și rolul pe care acestea îl au în actualul context european, subliniind faptul că o țară fără tradiții e o țară în derivă. „Astăzi mulți consideră că tradițiile țin de trecut, iar într-o lume modernă nu și-ar avea rolul și locul, fiind înlocuite cu ideea de progresism. Totuși, tradiția nu poate fi privită ca ceva desuet. Pentru a ajunge la un progres trebuie să pornești de undeva, iar punctul de pornire îl reprezintă ceea ce ai învățat, ceea ce ai moștenit din experiența înaintașilor tăi, adică tradițiile. Tradiția este fundamentul care a dus la nașterea națiunilor. Respectul față de tradiție reprezintă personificarea iubirii față de neam și țară, adică patriotismul. Astăzi, deși afirmativ se dorește conservarea tradițiilor, valorile tradiționale sunt supuse unui atac concertat în numele unei toleranțe greșit puse în practică”, a spus domnul Radu Ghidău.
Totodată, Radu Ghidău a mai spus că „tradiția unei națiuni este exprimată și prin cadrul legislativ al acelei națiuni, care e încoronat de o Constituție. Faptul că în România am abandonat supremația Constituției naționale în lipsa unei constituții europene, nu semnifică doar faptul că avem un guvern slab, ci semnifică și abandonarea tradițiilor juridice în favoarea unor norme impuse și care nu au fost aprobate prin voință națională”.
Directorul Institutului de Gândire Schumann din Polonia, Zbigniew Krysiak, consideră că trebuie avută in vedere o abordare inteligentă. „ Schumann nu vorbea despre o Europă a națiunilor, ci despre o comunitate a națiunilor. Care este diferența? Europa națiunilor constituie un set de elemente în cadrul căreia aceste elemente nu au nimic în comun, iar comuniunea aceasta de națiuni europene constituie un cadru în care avem ceva comun pentru toate națiunile. Ele sunt strâns legate de relații. Schuman vorbea despre dragostea de țară. Dacă nu îți iubești țara nu poți să îi iubești nici pe ceilalți. Nu poți să zici îmi iubesc țara mea, dar urăsc alte țări. Asta este o contradicție. Schuman a anticipat situația cu care ne confruntăm acum. El a spus următoarele: fiți atenți la cei care vă îndeamnă să adormiți, la cei care vă creează un fals sentiment al securității. Fiți atenți la cei care vă oferă o asigurare fără temei. Pas cu pas, sufletele oamenilor vor respinge aceste lucruri. Se dorește ștergerea vieții religioase din țările europene. De dragul copiilor noștri, trebuie să împiedicăm un dezastru iminent și trebuie să facem acest lucru nu doar pentru a ne opune dezastrului, dar și pentru faptul că nu trebuie să trădăm așteptările concetățenilor noștri. Aceasta a fost un fel de profeție a lui Schumann. Schumann spune că democrația în Europa va fi creștină sau nu va fi deloc. Democrația anticreștină va fi o parodie transformată în tiranie sau anarhie. Vă sugerez să creați în viitorul apropiat un fel de grup în interiorul Uniunii Europene, un grup pro-Schumann în care să se propovăduiască ideile lui Schumann, să le arate lumii întregi”, a declarat Krysiak.
Prof. dr. Marian Munteanu, directorul Institutului pentru Memorie si Identitate „Vechea Europă”, a subliniat că oricâte încercări de a impune o „Nouă Europă” sunt în desfășurare, acestea nu vor avea sorți de izbândă, atâta timp cât fondul profund al națiunilor europene este viu și reacționează. „Deși i-am auzit pe unii dintre participanții la dezbatere că erau neliniștiți de pericolele mari, care sunt la orizont, mie nu-mi este teamă. Proiectanții acestor „aventuri” pot crea daune, pot strica lucruri, dar nu au cum să reușească. Eu cred cu tărie și, din câte am cercetat până în prezent, văd peste tot această veche Europă puternică, vie, dând în continuare consistență unui număr imens de inițiative și în interiorul căreia nu numai că vom reveni, căci nu am plecat niciodată, dar cred că cei preocupați de reunirea unor forțe aparent atât de diverse, vor găsi instrumentul cel mai bun de intervenție în aceste rădăcini comune” – a afirmat Munteanu.
A doua secțiune a conferinței s-a încheiat cu expunerea domnului ,André Ventura, președintele partidului Chega din Portugalia, care a a vorbit despre bătălia culturală. ,,În numele poporului portughez, cred că bătălia culturală este expresia corectă pentru a defini vremurile în care trăim acum și, dacă vrem să înțelegem dimensiunea acestei bătălii culturale, ar trebui să ne uităm la școlile noastre, la universitățile noastre, la campusurile noastre, nu doar în Europa, ci și în Statele Unite, dar acum ne concentrăm pe Europa. Am fost și eu la rândul meu profesor universitar și, când am început să predau, mi-am dat seama foarte rapid cât de profund și cât de puternic ideologia de stânga este înrădăcinată în universitățile din țara noastră. Când am înființat Chega, am decis ca bătălia culturală va fi o bătălie fundamentală pe care ne-o asumăm”, a subliniat acesta.
