Anul 2024 a consemnat profituri record de peste 14 miliarde lei pentru sistemul bancar, pe fondul dobânzilor ridicate și creditelor scumpe. În primele trei luni ale lui 2025, cele mai mari bănci (Banca Transilvania, BCR, BRD, Raiffeisen, ING, UniCredit) au înregistrat un profit net de 3,7 miliarde lei, din care doar categoria „top 6” a însumat 3,1 miliarde.
Profitabilitatea este exponențială, cu rate ale capitalului propriu de peste 20%, chiar în contextul unei inflații ridicate și a dobânzilor mari – factori care au mărit costurile pentru consumatori.
În paralel, statul colectează încă o povară fiscală: o taxă de 2% pe cifra de afaceri bancară + 16% impozit pe profit, aducând în buget aproape 1 miliard lei în 2024 și se estimează 1,3 miliarde pe 2025.
Așa-numita „taxă pe profitul excesiv” pregătită de guvern, de 29%, este criticată chiar de asociația băncilor (CPBR), care avertizează că aceasta creează imagine, nu impact real asupra economiei.
De ce este această situație revoltătoare?
- Disparitate între profituri și poveri
Băncile înregistrează câștiguri uriașe în condițiile în care clienții sunt supuși la dobânzi, comisioane sau ROBOR ridicat (7%) – exact elementele care generează aceste profituri
Lipsa retribuției în beneficiul comunității
Chiar dacă statul obține circa 2–3 miliarde lei din impozite bancare, cifrele sunt derizorii față de sumele care rămân în buzunarele bancherilor. Ciliza fiscală nu reîntoarce valoarea obținută din consumatori, iar impozitarea suplimentară nu schimbă esența problemei.
Taxa „excesivă” – o fumigenă politică
Asociația băncilor avertizează că o taxă de 29% este un gest politic, care va afecta în primul rând clienții, prin diminuarea creditării – nu o ajustare echitabilă a câștigurilor băncilor
Consolidare și dominare de piață
Top 10 bănci controlează aproape 90% din active, ceea ce conferă putere de piață masivă într-un sector unde clienții nu au opțiuni reale.
Profiturile bancare record ridică o întrebare dureroasă: cine suportă costurile reale în acest sistem? Nu cetățenii și firmele, evident, iar statul nu revin cu beneficii consistente. Lipsa de transparență în structura costurilor, taxarea ineficientă și concentrarea puterii bancare duc la un dezechilibru dăunător în economie, care, dacă nu e corectat, va continua să alimenteze inegalitatea financiară și să frâneze creșterea reală.
