Călin Georgescu, fost oficial ONU și una dintre vocile critice ale scenei publice din România, a fost pus oficial sub învinuire de către Parchetul General, într-un dosar care ridică numeroase întrebări legate de momentul ales și de natura acuzațiilor.
Pe 4 august 2025, procurorii Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au decis schimbarea încadrării juridice în dosarul ce îl vizează pe Georgescu, trecând de la o simplă cercetare pentru instigare la acuzații mult mai grave: complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicare de informații false, în formă continuată.
Este o mutare juridică semnificativă, care vine pe fondul unor tensiuni tot mai mari între vocile alternative din spațiul public și instituțiile statului. Pentru susținătorii lui Georgescu, decizia nu este una întâmplătoare.
O schimbare de încadrare cu implicații politice?
Ancheta pare să fi prins un nou contur la scurt timp după ce Călin Georgescu a participat, alături de liderul AUR George Simion, la acțiuni de ajutorare a sinistraților din Broșteni, una dintre cele mai afectate zone de inundații din Moldova.
Momentul declanșării procedurilor penale ridică întrebări justificate: este vorba despre aplicarea legii sau despre o încercare de a reduce vizibilitatea unor actori politici și sociali nealiniați discursului oficial?
Deși procurorii invocă fapte de natură penală, lipsa unei justificări publice clare și transparența limitată a anchetei alimentează suspiciuni. Georgescu, cunoscut pentru discursurile sale despre suveranitate, influența structurilor externe asupra politicii românești și a ceea ce el numește „statul paralel”, a fost o țintă frecventă a criticilor din partea sistemului politic tradițional.
Dosare controversate și acuzații de justiție selectivă
Această anchetă vine într-un context mai larg, în care mai multe figuri publice din afara sistemului politic convențional reclamă presiuni, investigații și dosare penale cu motivație politică. În timp ce marile dosare de corupție bat pasul pe loc, atenția instituțiilor pare să se fi mutat pe vocile incomode.
Potrivit unor surse din apropierea echipei de apărare, dosarul lui Georgescu ar conține elemente vagi și presupuneri greu de probat, iar încadrarea la fapte împotriva ordinii constituționale este privită ca o exagerare intenționată, cu rol descurajator.
Cui folosește marginalizarea lui Georgescu?
Pentru analiștii politici, momentul are o încărcătură strategică. Într-un an electoral cu mize uriașe, orice voce care iese din rând devine potențial periculoasă. Așa cum se întâmplă frecvent în România, mișcările sistemului apar exact atunci când cineva capătă vizibilitate publică sau capital electoral.
De altfel, transformarea lui Călin Georgescu în inculpat nu poate fi separată de contextul politic larg: creșterea popularității curentelor suveraniste, nemulțumirea față de partidele tradiționale și eșecul unor instituții de a răspunde nevoilor reale ale cetățeanului.
Libertatea de exprimare – un drept tot mai fragil
Cazul Georgescu redeschide o discuție esențială: cât de liber este spațiul public în România anului 2025?. Poate fi criticat sistemul fără ca autorul să devină automat suspect? Și cine trage linia dintre opinie politică și infracțiune?
Până la un verdict, justiția are obligația să-și demonstreze imparțialitatea. Iar societatea civilă are datoria să rămână vigilentă. Pentru că, atunci când statul devine prea interesat de opiniile cetățenilor și prea puțin de problemele reale, întrebarea nu mai este „dacă”, ci „cât timp ne mai rămâne până când orice critică devine delict”.
