Am trăit aproape doi ani în minunata țară a lalelor sau Țările de Jos, cum o spun olandezii cu mândrie. Olanda, o țară cu o cultură milenară, a fost casa a milioane de străini care și-au căutat un rost în viață sau au ales să își trăiască tinerețea în paradisul libertin de pe canalele frumoasei capitale Amsterdam.
Mă uit cu groază la știrile din Olanda iar prietenii îmi transmit numai informații grave despre situația din regat. Dacă în trecut Țările de Jos erau un exemplu pentru democrația occidentală, astăzi, putem vorbi de instaurarea unui regim dictatorial cu tendințe totalitare. Olandezii au respectat regulile și restricțiile impuse. Luni de zile oamenii au stat mai mult închiși în case la începutul pandemiei, însă guvernul olandez a făcut din carantină un obicei, intrând în contradicție totală cu poporul.
M-au șocat imaginile de la evenimentele care au avut loc acum câteva ore în piața Museumplein din apropierea muzeului Van Gogh. Brutalitatea și bestialitatea cu care erau lovite femeile de forțele de ordine ne duce cu gândul la cea mai întunecată perioadă dinaintea celui de-al doilea război mondial. Cine nu e de acord cu ”regimul” automat este un dușman al poporului sau cum era cunoscut la noi, dușman împotriva orânduirii socialiste și comuniste.
Imaginile din Olanda par a fi dintr-o țară cu grave probleme democratice și ne duce cu gândul la regimul Lukashenko din Belarus sau Ia dictatorul fugar ucrainean, Viktor Ianukovici. Dictatorul olandez, Mark Rutte, le calcă pe urme celor doi dictatori ai estului, în asentiment cu crizatorul de la Kremlin(Vladimir Putin) care amenință pe toată lumea cu bombe și rachetele sale hipersonice Zircon.
Din anii 90′ românilor li se tot repetă mizerabilul slogan: „Vrem o țară ca afară!”.
Inițiativa a fost și este una foarte bine pusă la punct pentru a dezbina poporul român. Pentru a renega tot ce-i românesc. În zilele noastre propaganda neomarxistă a preluat mesajul și chiar a pus bazele unui ong cu același nume. Grupul Renew Europe condus până de curând de Dacian Cioloș și controlat cu mână de fier de Emmanuel Macron, a lansat o nouă operațiune împotriva poporului român prin ong-ul „O Țară Ca Afară“ , condus de foca securistă Cristian Ghinea.
Ca să îmi exprim opinia și să îl citez într-un fel pe marele nostru om politic și scriitor, Mihai Eminescu, nu tot ce vine de afară este bun, iar politicile altor state(Franța în special) nu se potrivesc cu esența poporului român. Prin acest slogan ni s-a spus mereu că România e coruptă, jegoasă, plină de țărani, curve, cocalari, în timp ce țările vestice sunt lăudate până la paroxism.
Acest slogan „Vrem o țară ca afară!”, stă la baza tuturor relelor care ne urmăresc de la revoluție încoace. România nu e mai coruptă decât Franța, Italia sau Germania, dar asta ni s-a repetat la nesfârșit prin presa aservită. România e țara noastră cu bună și cu rele iar noi ca un întreg o facem să fie frumoasă. În ultimii doi ani lumea s-a schimbat. Dictatura își face simțită prezența în Europa, iar România nu face excepție. Drepturile și libertățile fundamentale ale omului au fost călcate în picioare de mai toate statele.
România a fost din nou sceptică. Ca poziție geografică România a stat tot timpul în calea marilor imperii, fiind obișnuită cu greul și toate nenorocirile aduse de popoarele asupritoare. Până acum 100 și ceva de ani eram la marginea celor trei mari imperii ale Europei: Imperiul țarist, Imperiul Otoman și Imperiul Austro-ungar. În esență poporul român nu prea acceptă schimbările deoarece el știe că de obicei nimic bun nu poate veni de afară. Așa s-a întâmplat și în acești 32 de ani de la Revoluție. Cu toate că occidentul ne-a distrus economic și am pierdut 5 milioane de cetățeni, noi ne-am încăpățânat să rezistăm. Am dus totul în spate cu dârzenie și amărăciune, pentru că fără suferință nu există biruință.
La noi excesele totalitare ale clasei polItice conducătoare(PSD/PNL/USR) și-au făcut simțită prezența, în genere, în primul an de la debutul pandemiei, apoi s-au temperat pentru că sistemul se teme să nu piardă controlul. Suntem singura țară care nu a impus certificatul verde din UE și singura țară din zona verde într-o Europă în roșu.
De-a lungul secolelor românii şi-au dezvoltat o caracteristică care ne-a ajutat să mergem mereu înainte, de fapt (mai bine zis), să ne continuăm mereu călătoria (că de înaintat am înaintat mai greu). Adaptabilitatea. Am reuşit să ne adaptăm oricărei noi situaţii, oricărei ameninţări şi astfel am devenit adevăraţi supravieţuitori. Din păcate, ca să supravieţuieşti, este nevoie ca tot timpul să fii în gardă, să nu ridici vocea prea tare, să fii tot timpul suspicios şi să nu te încrezi în nimeni.
Când noi aram pământul cu plugul de lemn și stam strajă la hotarele Europei, la curțile imperiale de la Viena se dansa pe muzică vals și se serveau mâncăruri alese.
Când mă uit în jur prind curaj. România poate fi o oază de democrație într-un ocean plin de cleptocrați cu apucături dictatoriale de la Moscova la Lisabona. Poporul român s-a dovedit cel mai european și mai democratic într-o Europă ce a picat treapta la primul examen: pandemia covid 19.
Matei Alexandru
