Prin anul de grație 2011 l-am întâlnit pe George Simion. Erau niște tineri, ca și mine la acel moment, interesați de istorie și de soarta românilor de dincolo de Prut.
Am ajuns să ne cunoaștem datorită înscrisurilor realizate cu mesajul Basarabia e România. Mi-a plăcut și am dorit să fac mai mult. Așa am pus împreună bazele proiectului Platformei Unioniste Acțiunea 20120.
Au venit alături mulți români patrioți și în acest fel am reușit să ducem mesajul unirii până la cel mai înalt nivel. Cu sinceritate spun că în acești ani am întâlnit români adevărați în toate partidele politice, dar nu cu acces în cercul de putere central.
Ca urmare a activității desfășurate alături de frații tineri din Republica Moldova, statul de la Est de Prut ne-a considerat un pericol. George Simion a primit interdicție de circulație și nimeni din România nu a intervenit în favoarea sa. Când spun nimeni mă refer la Klaus Iohannis.
Asta după ce aproape 100 000 de basarabeni au reușit să își vadă țara datorită lui George Simion, după sute de declarații de reunire, după marșuri și manifestații cu zeci de mii de români… Multe s-au petrecut în această perioadă.
Așa s-a ajuns că Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc, cei doi oligarhi ce s-au anihilat reciproc dincolo de Prut, au decis că acțiunile unioniste trebuie să se oprească și că ele deja au ajuns un pericol pentru statul Republica Moldova.
George Simion a primit interdicție fără ca cineva din România să îi ia apărarea. Din acel moment pericolul unionist a fost îndepărtat. Fără un lider la Chișinău neîncrederea a început să domine și dezbinarea. Proiectul politic și civic al reunirii s-a oprit în lipsa unui lider autentic.
Intrarea lui George Simion în politică nu este o simplă întâmplare ci o necesitate rezultată din incapacitatea politicului de la București de a răspunde nevoilor românilor.
Fac o pauză să vă povestesc și de unionismul lui Traian Băsescu. Cred că era prin 2012-2013 și acțiunile noastre căpătau vizibilitate. Atunci am purtat o discuție cu reprezentanți ai administrației prezidențiale, nu cu președintele în funcție, Traian Băsescu, și ni s-a spus că terminăm cu acțiunile civice deoarece stricăm apele politice pe la Chișinău și supărăm pe ruși. Cam ăsta era unionismul lui Traian Băsescu la acel moment.
Mi-am dar seama că în România clasa politică este incapabilă să gândescă mare. Realitatea de dincolo de Prut și aspirațiile nu erau deloc cunoscute la Cotroceni sau în palatul Victoria.
Noi ne-am văzut de ale noastre și ei de combinațiile lor politice.
La un moment dat Platforma Unionistă Acțiunea 2012 a făcut un sondaj pe bune cu privire la cum se raportează românii față de fenomenul unionist. A fost o cercetare făcută cu voluntarii noștri, dar o cercetare pe bune. Trei din patru români își doreau unirea cu Republica Moldova și ulterior alte sondaje de opinie au scos în evidență același lucru.
Ca un lup politic ce era, pe final de mandat, mai exact în ultimul, an, președintele Traian Băsescu a încercat să folosească acest curent. Eu nu pot să îi neg lui dorința sinceră de unire, așa cum nu pot să o neg nici unui român. Ce pot să comentez este sinceritatea acțiunilor lui și amestecarea acestui curent în bătălia politică.
Așa a ajuns Traian Băsescu să aibă o schimbare fundamentală de discurs: a început să vorbească despre proiectul nostru național. Dar ce făcuse aproape 10 ani președintele? Aproape nimic. De ce? Pentru că administrația sa era incapabilă să gândească proiectele naționale.
Nici măcar bursele și cetățeniile nu erau acordate de regimul său ci erau o consecință a regimului Adrian Năstase și puțini dintre români știu acest lucru.
Mai repet o dată, nu neg dreptul nici unui român de a dori unirea și cred că și Băsescu își dorea acest lucru. Însă nu este suficient să îți dorești, trebuie să ai și aliura unui om politic mare ca să duci acest plan la sfârșit. Ori în jurul lui Traian Băsescu se afla o camarilă ce i-a plasat în imediata apropiere pe Elena Udrea și el, ca un pește bătrân ce era, a mușcat din momeală. Ori momeala a venit tocmai din zona serviciilor de informații.
George Simion a fost expulzat de către Vladimir Plahotniuc și de către Igor Dodon. Nu vă imaginați că aceștia erau așa deștepți să ia singuri decizii, vor trebuie să plătească pentru faptele lor ilegale… comanda era venită de la Moscova.
Dar unde ne aflăm astăzi, căci asta este întrebarea!
Astăzi nu ne aflăm nicăieri, proiectul unionist este în aer, levitează. Sigur că nu se poate șterge tot ceea ce s-a făcut aproape 200 de ani, indiferent ce își doresc politicienii de la Chișinău.
Dar ce se întâmplă dincolo de Prut? Vă spun eu, nimic. Peste 6 luni euforia alegerii Maiei Sandu va dispare și va reapărea disperarea.
Maia Sandu a făcut parte din guvernul lui Vlad Filat pe când băncile moldovenești erau devalizate cu aproape un miliard de euro. Probabil erau mai mulți bani, bani ce s-au plimbat cu valiza, cash.
Maia Sandu nu este deloc fată mare sau străină de acest lucru. Sigur, moldovenii au ales răul cel mai mic, dar fac acest lucru de aproape 200 de ani. Și de această dată, în ciuda speranțelor, au ales răul cel mai mic.
Maia Sandu și dacă și-ar dori să facă performanță nu are cu cine. Nici ea nu a fost un performer, nu a activat niciodată în mediul privat, nu este un bun manager. Ori ca să conduci un stat spre performanță nu mai sunt suficiente cuvintele, trebuie să te asiguri că salariile sunt plătite.
Mulți nu au vrut să afle din ce trăiește Maia Sandu, de unde dispune ea de venituri pentru ceea ce face. Aici o întrebare ar trebui adresată lui Vlad Filat, fostul premier arogant ce a considerat că poate sta între un imperiu, Rusia, și o putere regională cum este România. Pe el această aroganță l-a costat libertatea și dacă nu știe să stea deoparte vor mai exista și alte repercursiuni.
Uneori este bine să îți vezi locul în lume și să îți dai seama că ești un pion și nu rege.
În maxim șase luni la Chișinău incompetența Maiei Sandu și a celor de lângă ea va exploda. Prin vară ne așteptăm ca moldovenii să vadă o nouă țeapă, o nouă dezamăgire.
Exista o alternativă? Real nu, Maia este un produs prost, dar singurul existent pe piață.
Dezastrul vine însă dinspre România deoarece președintele Klaus Iohannis nu are un plan cu privire la Republica Moldova, nu are un plan la modul general pentru România. Ca și Ceaușescu, s-a complăcut în a se face auzit printre cei mai proști decât el și narcisimul din el a blocat orice proiect de țară pentru România. Ori dacă vrei să faci o performanță reală lângă tine trebuie să ai oameni mai deștepți, chiar dacă riști să pierzi puterea.
De Basarabia nimeni nu se mai ocupă la moment la București. Intrarea în parlament a partidului AUR va da un nou elan mișcării și o va duce la un alt nivel. George Simion este la moment deputat și lider de grup în parlamentul României. Statutul său va duce automat la ridicarea interdicției de acces în Republica Moldova, ceea ce înseamnă că sunt așteptate modificări profunde în relația dintre cele două state românești.
articol scris de Marius Dorin Lulea
Crezi că ești în măsură să critici, să spui despre ce este greșit și ce este bun? Atunci dă-ne un email la [email protected] și poți veni alături de noi.
