Pentru Nicușor Dan, cifrele contează mai mult decât oamenii: taie pensiile mici ale celor care abia supraviețuiesc

Nicușor Dan a fost prezentat ca omul care vine să facă ordine, cu calcule clare și decizii juste. Dar realitatea e cu totul alta: pensionarii, care au muncit o viață întreagă, sunt cei care plătesc cel mai scump prețul „reformelor” lui. În loc să le crească pensiile sau să le ofere un trai mai bun, pensiile lor sunt tăiate sau amânate, iar nimeni nu pare să le pese de greutățile lor. Pentru el, sunt doar cifre în statistici, nu oameni care merită respect și demnitate.

După o viață de muncă, mulți români sperau că bătrânețea le va aduce puțină liniște. În schimb, pensiile lor nu doar că nu cresc, dar sunt impozitate, întârziate sau chiar tăiate prin tot felul de decizii birocratice. Oamenii care au construit această țară sunt tratați acum ca o cheltuială în plus, nu ca ființe care merită respect, sprijin și demnitate.

Când omul dispare din ecuație, rămâne doar un psihopat cu bugetul în mână

Aceasta este, de fapt, o altă față a unui psihopat politic: lipsa de empatie, deciziile reci, în dispreț față de consecințe. În timp ce pensionarii se chinuie să-și împartă banii între mâncare, medicamente și întreținere, Nicușor taie fără să clipească. Nu există remușcare. Nu există regret. Există doar cinism.

Un psihopat social nu înjunghie cu cuțitul. În 2025, el semnează ordonanțe și îți golește portofelul, cu zâmbetul ironic al celui care îți spune că „nu sunt bani”, în timp ce statul continuă să arunce milioane pe funcționari, privilegii și sinecuri.

Reformă cu sânge rece: Nicușor taie de la cei care n-au nimic

Nicușor Dan a venit cu promisiunea reformei, a echilibrului bugetar și a unei administrații „eficiente”. Dar sub acest ambalaj tehnocrat se ascunde un adevăr revoltător: măsurile sale au lovit direct în cei care aveau cea mai mare nevoie de sprijin — pensionarii.

În loc să aducă măcar o minimă creștere a pensiilor, în ton cu promisiunile făcute de-a lungul anilor, administrația condusă de Nicușor a ales să recurgă la impozitări ascunse, amânări și chiar tăieri ale pensiilor, printr-un hățiș de tertipuri birocratice care nu fac decât să umilească.

Asta nu e administrație. Asta e nepăsare sistemică, semnată cu pixul rece al unui om care n-a înțeles niciodată ce înseamnă să trăiești de la o pensie la alta.