CRITICII

Salariile bugetariilor le înghețăm, dar pensiile speciale de ce nu le micșorăm?

Un subiect dezbătut intens în ultima perioadă în spațiul public constituie înghețarea salariilor bugetarilor, decizie cuprinsă în primul pachet de măsuri al noului Guvern, instaurat de curând la Palatul Victoria. 

Lista celor afectați de această decizie include profesori, soldați și întregul aparat administrativ, angajați guvernamentali și nu numai. Salariile lor nu vor crește anul viitor din cauza impactului financiar provocat de coronavirus.

Ca urmare a acestei decizii, polițiștii vor protesta într-un mod mai puțin obișnuit față de înghețarea salariilor: luni, 11 ianuarie, ziua fără amenzi, doar cu avertismente. Fără amenzi, de luni, pentru neportul centurii, vorbitul la telefon în trafic sau pentru traversări neregulamentare. Și nu e vorba de vreo schimbare legislative, ci de declanșarea protestului inedit la care vor recurge polițiștii nemulțumiți de înghețarea salariilor.  În ultima zi a lui 2020, și polițiștii, grefierii și lucrătorii din penitenciare au ieșit în stradă și au cerut renunțarea la înghețarea salariilor. Aceștia amenințat că pot recurge și la alte forme de exprimare a nemulțumirilor, dacă guvernanții nu se răzgândesc. 

Pentru că negocierile au eșuat, patru sindicate din Ministerul de Interne recurg la o măsură inedită de protest. Vor da numai avertismente, fără amenzi. 

„Ordonanța de guvern care reglementează regimul contravențiilor prevede ca măsură principală amenda sau avertismentul. E clar că în condițiile în care cuantumul amenzilor reprezintă o sumă ce se varsă la bugetele locale, nu cred că vor fi colegi dornici să umfle bugetele locale”, a explicat Cosmin Andreica, preşedintele Sindicatului Poliţiştilor Europol.

În timp ce sute de mii de bugetari sunt afectați de măsură Guvernului, cei aproximativ 9500 de beneficiari ai pensiilor speciale se bucură nestingheriți de acestea. 

Pensiile speciale există în multe țări din Uniunea Europeană, însă nu sunt acordate, peste tot, acelorași categorii profesionale. 

De exemplu, în Bulgaria – spune un raport al Comisiei Europene – magistrații nu au pensii speciale, dar au profesorii și militarii. În Germania, au doar funcționarii publici, fermierii și minerii. 

În Olanda, au doar doar cei care fac munci fizice dure. 

În Suedia, nicio categorie profesională nu încasează pensii speciale.  

E important de știut și că, atunci când pensiile speciale există și într-o țară și în alta, pentru aceeași categorie profesională, ele nu sunt identice între ele. 

De exemplu, judecătorii lituanieni, beneficiari de pensie specială, pot ieși la pensie doar la aceeași vârstă la care se pensionează și restul populației, adică la 65 de ani. 

Spre deosebire de ei, judecătorii români se pot pensiona chiar și înainte de a împlini 50 de ani, cu circa 13, respectiv, 15 ani mai devreme decât ceilalți cetățeni ai țării. 

De asemenea, formula de calcul a pensiei speciale din magistratura românească este mult mai avantajoasă decât cea a pensiilor judecătorilor lituanieni. 

Nu în ultimul rând, în Lituania doar judecătorii au pensii speciale. În România, au și judecătorii, și procurorii. 

Casa Națională de pensii a transmis în iunie 2020 că există 9.527 de pensii de serviciu, iar dintre acestea 4.094 se duc la magistrați, care sunt vizați de proiectul de lege privind impozitarea pensiilor. Pensia medie dintre cele 9.500 de pensii speciale este de 19.000 de lei, iar cea mai mare depășește valoarea de 78.000 de lei, această sumă revenind magistraților.

Potrivit Legii 303/2004, cu privire la statutul judecătorilor și procurorilor, magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcție se pot pensiona la cerere, iar astfel pot primi la împlinirea vârstei de 60 de ani o pensie de serviciu în valoare de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau a salariului de bază brut lunar.

În timp ce beneficiarii pensiilor speciale încasează sume rușinos de mari comparativ cu pensiilor românilor care au muncit din greu zeci de ani la rând, bugetarii trebuie să se mulțumească cu aceleași salarii, deși condițiile de muncă sunt altele. Mai multe riscuri, mai mult stres provocat de pandemie. 

Inserez un tabel cu nivelul actual al fiecăreia dintre aceste pensii și cu numărul lor de beneficiari, în oglindă cu pensia românului mediu statistic. Observăm cu stupoare și neputință că fiecare dintre noi plătim taxe și impozite pentru ca cineva să beneficieze de aceste pensii colosale.

Ne întrebăm, chiar nimeni nu are curajul să se atingă de aceste pensii speciale? Oare în această perioadă de grea încercare pentru toată lumea, acești beneficiari ai pensiilor speciale, favorizați de lege. chiar și de Curtea Constituțională, nu ar trebui să fie solidari cu toți cetățenii acestei țări? Unii dintre noi ne-am pierdut locul de muncă, am închis afacerile, ne-au fost reduse salariile sau înghețate cum e în cazul bugetarilor. 

Stat în stat, asta avem în prezent în România. 

Related Articles

Back to top button