Aflat pe frumoasele meleaguri elvețiene, unde sunt pretutindeni numai pajiști verzi, văcuțe mov și bani negri, președintele Iohannis a declarat că nu i se pare deloc îngrijorătoare chestiunea guvernamentală. Adică de ce să ne îngrijorăm? S-a întâmplat ceva deosebit? Nici vorbă: o banală călcare pe cap a Constituției de către PNL și PSD, zise și USL, adică un procedeu obișnuit, pe care cele două partide care s-au tot succedat la putere după 1989, îl practică frecvent. Nu e nimic special, nimic din ce frățiorii useliști să nu mai fi făcut până acum. Așa că de ce s-ar fi îngrijorat domnul președinte, care știți că, de obicei, privește cu atenție și îngrijorare tot ce mișcă în țara asta – și mai ales pe procurorii care vor să-i ia casele fără număr obținute din meditații la fizică cuantică.
Atâta doar că din România lucrurile se văd altfel. Nu știu, o fi aerul mai rarefiat, foamea mai mare și ceasurile mai ieftine, dar cert este că românul de rând n-a văzut tot ce s-a petrecut în ultimele zile ca pe o chestiune „deloc îngrijorătoare”. Dimpotrivă, a avut mai curând un déjà–vu, asistând, încă o dată, la încălcarea cu brutalitate a legilor țării, așa cum indivizii cocoțați sau care încearcă să se cocoațe la putere, în ultimii 31 de ani, au tot făcut. Practic, de câteva zile asistăm la o lovitură de stat antidemocratică, prin care marioneta Cotrocenilor, Florin Cîțu, se agață de putere și vrea să arate că are mușchi, nu sfori, și că se poate mișca singur. Evident, Cîțu nu este singurul pucist, căci în jurul lui s-a adunat, dacă ați remarcat, toată floarea cea vestită a liberalismului de cumetrie, indivizi proveniți fie din PSD, fie din PDL, traseiști politici pe care, când îi văd în „marele Partid Național Liberal”, probabil că Brătienii se răsucesc în mormânt ca șaorma la Dristor Kebab. Și, ca să nu-i lase singurei la greu, cum ar zice un celebru politolog, lângă liberalii de duminică ai lui Cîțu au venit și pesediștii lui Ciolacu. Dar așa, discret, să nu se prindă votanții lor că de fapt ei sunt pe mână cu PNL ori că vajnicul Marcelică îi mănâncă din palmă lui Iohannis. Pentru că, nu știu dacă ați observat, Ciolacu ăsta e un fel de Penelopa lui Ulise: seară de seară țese, la televizor, firul debarcării lui Cîțu, le povestește celor care încă mai au naivitatea să i se uite în gură cum o să-l debarce el pe Cîțu, cum o să-l suspende pe Iohannis și alte fapte de vitejie. Iar a doua zi, cum se luminează, vine în Parlament și face tot posibilul să amâne plecarea lui Cîțu, iar la Iohannis nu mai îndrăznește să ridice nici măcar ochii, darămite gura.
Iar tot această piesă de teatru absurd, toată această prefăcătorie și joacă de-a democrația are loc de decenii. De câte ori a mai intrat un om decent în politică, pațachinele useliste au avut grijă să-l dea afară. Cu tupeu, vorbind peste interlocutor, zbierând – pe principiul că în România cine țipă mai tare are dreptate, grobienii de la PSD și PNL (fost PDL) au acoperit toate vocile decente. Când USRPLUS a apărut pe scenă, promițând să facă o altfel de politică, mitocanii au râs gros, ca de o glumă bună. A fost de ajuns să urle o dată la pluseriști ca ăștia să lase și principii, și trotinetă, și tot, și să se ascundă în fustele mămicilor.
Ei, dar uite că de-acum li s-a înfundat useliștilor. Iar cele întâmplate ieri, în Parlament, când Florin Roman a fost tras deoparte de la microfonul de care se îndrăgostise iremediabil, dovedesc că în sfârșit mârlanii și-au găsit nașul. AUR este singurul partid care și-a dat seama că, dacă vrei să te faci înțeles de mârlani, trebuie să le vorbești pe limba lor. Păi dacă mergi prin junglă și te-ntâlnești cu un papuaș, iar tu-i vorbești în română, în engleză, în franceză sau esperanto, crezi că o să priceapă ceva? N-o să priceapă, ba te mai și halește! Pe când, dacă înveți limba papuașă, poți să-i explici că ești slab, numai piele și os, că doar ai trăit în România în ultimii ani, și atunci scapi. Așa și cu mârlanii din USL: câtă vreme domnișoarele de pension de la USRPLUS le-au făcut doar observație, folosind și multe neologisme, pe ei i-a durut la mușchii fesieri. Dar uite că acum, cu AUR, nu le mai merge. Asta este soluția să te faci înțeles de mârlani, pentru că ei de vorbă bună și de rugăminți nu pricep: să-i iei de guler și să-i dai afară. Imaginile văzute ieri în Parlament sunt emblematice. Și sper ca ele să reprezinte doar anticiparea a ce va veni. A zilei când, având voturile și forța dată de milioane de români, AUR o să-i ia de guler pe useliștii care ne sfidează și fac blaturi rușinoase, și o să-i dea afară din politica românească. Și o să-i azvârle – nu neapărat la tomberon, cum pățesc politicienii corupți din Ucraina – dar măcar la groapa de gunoi a istoriei.
