Dezbatere aprinsă în jurul legilor semnate de Preşedintele Iohannis: Înregistrările secrete și abuzul în serviciu în prim-plan

Ironia sorții, un corupt care promulgă o lege care i-ar putea ajuta pe cei care au dosare de corupție. Să fie o coincidență sau nu, dar aceste acțiuni pun sub semnul întrebării conștiința președintelui României, întrucât nu este prima oară când favorizează o anumită grupare infracțională. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat două legi controversate care au generat dezbateri intense în forma lor iniţială. Prima lege se referă la utilizarea înregistrărilor făcute de serviciile secrete ca probe în dosarele de corupţie, acestea fiind acum excluse. Cea de-a doua lege reglementează infracţiunea de abuz în serviciu, care poate fi incriminată fără a exista un prag valoric minim.

Iniţial, Senatul a propus un amendament care stabilea un prag de 250.000 de lei. Decizia a fost luată într-o şedinţă restrânsă a Coaliţiei şi transmisă prin e-mail parlamentarilor Puterii. Însă, în urma protestelor societăţii civile care susţineau că este o formă de Ordonanţa 13 mascată, parlamentarii şi Curtea Constituţională au convenit că nu este necesară o limită inferioară a sumei furate pentru a se considera abuz în serviciu.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri legea pentru modificarea şi completarea legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative. Camera Deputaţilor a reexaminat şi readoptat această lege pe 28 iunie, după ce Curtea Constituţională a declarat neconstituţional mecanismul de control al folosirii interceptărilor ca probe în dosarele penale.

De asemenea, prin această lege s-au adus modificări cu privire la infracţiunile împotriva minorilor. Într-o altă acţiune, Preşedintele a promulgat legea privind aderarea României la Convenţia privind combaterea coruperii funcţionarilor publici străini în cadrul operaţiunilor economice internaţionale, adoptată la Paris în 1997. Totodată, Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum şi a altor acte normative. Camera Deputaţilor a reexaminat şi readoptat această lege pe 28 iunie, după ce Curtea Constituţională a admis parţial o sesizare privind modificarea Codului penal, permiţând incriminarea infracţiunii de abuz în serviciu fără existenţa unui prag valoric, decizia în privinţa gravităţii faptei revenind judecătorului.