În România nu dai concurs, ești numit (politic)
Am observat că indiferent de culoarea politică a partidelor, indiferent de poziția acestora pe eșichierul politic, toate au ceva în comun: oamenii lor numesc alți oameni în funcții, în orice instituții vor ei. Nu contează nivelul de pregătire, abilități, competențe, contează doar, vorba lui Caragiale, cine te recomandă.
Cea mai distribuită știre a fost cea despre fostul premier Viorica Dăncilă care va ocupa de la 1 iunie funcția de consilier strategic al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. O știre de tot râsul, așa cum fost toate celelalte despre numiri în Ministerul Sănătății, Educației și multe altele. Oameni care de-abia sunt capabili să lege 2-3 cuvinte. Ce anume ar putea gândi aceștia strategic? Cum pot acești oameni să baleieze atât de ușor de la un domeniu la altul?
Ceea ce este și mai îngrijorător este că, discutând cu persoane care lucrează în instituții publice, aceasta este o practică împământenită: contabili care fac proiecte culturale, analfabeți care ocupă posturi de experți etc. Oare înțelegem acum de ce nu avem o țară ca afară?